heraldist

Despre cultură se vorbește mult. Și despre lipsa ei, și mai mult. Dar Clujul nu se dă înapoi de la provocări, căci mereu se vor găsi oameni care să lupte pentru evenimentele sale, să muncească cu pasiune și să creeze povești de succes. Din acest motiv, astăzi ne-au povestit cei de la Heraldist cum simt ei ”pulsul” Clujului la nivel cultural, cum se lucrează pe acest plan și cum atragem oamenii. De la stadiul de start-up ambiţios, la cel de agenţie integrată, evoluţia Heraldist a însemnat și alocarea unui timp pentru a se dedica proiectelor locale ce poziţionează arta în centrul dezvoltării Clujului. Promotor neobosit al culturii acestei regiuni, rolul agenţiei a devenit mult mai vizibil după succesul campaniei “Transylvania Beyond”, alături de dezvoltarea si lansarea rebranding-ului din primăvară al Operei Naţionale Romane din Cluj Napoca. E o direcţie inovativă pe care Heraldist și-a asumat-o și e presărată de riscuri și pariuri creative, cu obiective și ambiţii pe termen lung. Pe acest subiect am stat de vorba cu Adrian Docea - Innovation Partner (Heraldist) si Semida Duriga - Creative Partner (Heraldist Creative), care ne-au oferit mai multe detalii despre proiectele pe care le-au sustinut anul acesta si cum vad ei dezvoltarea orasului din punct de vedere cultural. Ce ne ofera Clujul din punct de vedere al oportunitatilor de dezvoltare culturala si artistica? Ce-i lipseste? Adrian: Clujul a reusit in doar cativa ani sa devina nu doar competitorul principal al capitalei pe zona culturala dar chiar lider pe anumite domenii: cel mai important festival de film e in Cluj, cel mai important festival de muzica e in Cluj, al doilea cel mai important festival de muzica e tot in Cluj, cel mai puternic colectiv de artisti plastici e in Cluj si asa mai departe. Cred ca ar avea nevoie de mai multe trupe, pentru a crea produs muzical unic aici in Cluj. Ar avea nevoie ca institutiile culturale sa invete sa faca marketing la un alt nivel. Aici putem ajuta. Ar avea nevoie sa aduca laolalta in acelasi spatiu oameni din industriile creative si oameni din IT, pentru a crea produs cultural si tehnologic original. Si aici putem ajuta si am si inceput. Cat de usor este sa abordezi si sa convingi o institutie culturala de profil? Adrian: A fost surprinzator de usor sa convingem Opera si Filarmonica ca au nevoie de marketing la un alt nivel. In ambele cazuri am lucrat cu oameni care inteleg valoarea marketingului insa nu au bugete pentru marketing. Si probabil nici nu au venit la ei agentii de publicitate cu experienta care sa se ofere sa ii ajute pro-bono sa schimbe imaginea acelei institutii. Heraldist a facut asta, ajutorul a fost bine primit si rezultatele se vad. Cum interactionezi si lucrezi cu reprezentatii din acest domeniu? Care au fost cele mai mari provcari intampinate pana acum? Adrian: Cea mai grea provocare a fost sa cream continut care sa circule viral, pentru ca aceste institutii nu au bugete de marketing. Campania "Opera @ Cinema" a adus Operei peste 1 milion de vizualizari online si offline, fara nicio investitie in media si cu eforturi 100% pro-bono. Cred ca nicio institutie de cultura din Romania nu mai reusise asta pana acum. Care e viziunea voastra, cum se va dezvolta Clujul din punct de vedere cultural? Adrian: Cu fiecare zi cultura se apropie tot mai mult de industriile creative iar industriile creative vin tot mai aproape de tehnologie. Cultura imbatranita, scortoasa, elitista va deveni tot mai irelevanta pentru o generatie care s-a nascut inconjurata de tehnologii creative. Din fericire in Cluj exista si cultura in sensul clasic, si industrii creative si tehnologie. Din nefericire, rareori ele se intersecteaza si creaza un produs original impreuna. Credeti ca ar fi o formula care sa incurajeze oamenii sa propuna proiecte pro bono pentru Cluj/Cultura? Adrian: In primul rand ar trebui sa nu mai scriem cultura cu 'C' mare. Sa nu mai punem cultura pe piedestal. Pe piedestal stau statuile. Si in afara de turisti si porumbei, nu-i pasa nimanui de statui. Trebuie sa vedem cultura intr-un sens mult mai larg. Filmele sunt cultura dar si jocurile sunt cultura. Muzica clasica e cultura dar si hip-hop-ul e cultura. Muzica baroca e cultura dar si muzica tiganeasca e cultura. Cartile sunt cultura dar si festivalurile de muzica electronica sunt cultura. Tanarul consumator de cultura - cum il atragem? Adrian: Atragem tanarul consumator de cultura daca intelegem cultura in sens larg. Cand acceptam ca e un lucru viu. Ca nu e doar elita, e si mainstream si subculturi. Atunci vor veni si tinerii, cand acceptam ca lumea se schimba in fiecare zi si ca "Every Generation Has Its Way A Need To Disobey", cum zicea batranul Cocker. Si ca in cultura nimeni nu are dreptate, pentru ca nu e despre cine are dreptate. E despre cat de relevant si de puternic e un produs cultural pentru acea generatie. Cat de usor este sa abordezi si sa convingi o institutie culturala de profil? Semida: Vorba cantecului Holograf: “Nu e usor, nu e nici greu.”. Din fericire, zona culturala din Romania s-a convins mai repede decat orice alt domeniu ca lucrurile care vor sa devina ceva cand o sa creasca mari, trebuie musai sa se bazeze mai putin pe politica si mai mult pe reputatie, pasiune, branding si comunicare. Adica fix detaliile importante la care se pricep agentiile talentate si implicate. Daca vorbim de institutii “de stat”, masinariile merg in continuare mai greoi si scot aburi pana se pun in miscare, dar oamenii “din sistem” sunt absolut extraordinar de faini. Si asta pentru ca cei mai multi dintre ei sunt un melanj fericit si atipic de pasiune pentru ceea ce fac (chiar si de peste 20-30 de ani), combinata cu un neobisnuit curaj antreprenorial si cu incredere in creativitatea noastra, a celor care incercam sa-i ajutam. Cum interactionezi si lucrezi cu reprezentatii din acest domeniu? Semida: De cand m-am mutat in Cluj - am deja doua luni si aproape jumatate de cand revorbesc fluent Transilvaneana de Somes - am avut norocul sa-i intalnesc si sa lucrez indeaproape cu cei de la Filarmonica de Stat Transilvania. Contrar asteptarilor mele usor preconcepute - pentru care imi fac public mea culpa - sunt niste oameni senzationali de deschisi la minte, destepti, curajosi si extrem de rapizi in implementarea deciziilor asumate. Asa se face ca e foarte posibil ca impreuna sa detinem recordul national de cel mai scurt timp de rebranding pentru o institutie romaneasca din toate timpurile. A durat mai putin de doua saptamani de la propunerile de identitate pe care le-am facut pana cand s-au implementat pe toate materialele si s-au lansat in cadru oficial prin conferinta de presa. Deci se poate si in Gradina Carpatica si mai ales in regiunea vazuta ca slow-motion-ul Romaniei. Si sunt mandra ca am mai dovedit ceva "imposibil". Care au fost cele mai mari provocari intampinate pana acum? Semida: Cand cei cu care te parteneriezi pentru a face binele mare si vizibil sunt macar la fel de hotarati si pasionati ca tine, atunci provocarile sunt doar mici trepte escaladabile. Daca ar trebui neaparat sa nominalizez niste situatii as spune ca deadline-urile prea scurte sunt un pic ucigatoare pentru o agentie care face pro-bono cultural in paralel cu toate celelalte proiecte importante de pe agenda zilnica. De asemenea, n-ar strica un pic mai multa contributie tehnologica pentru a sustine partea creativa si de branding pe care noi o oferim. Ma refer aici la suportul IT si logistic pe care Institutiile Culturale chiar il merita. Institutii care acum umbla dupa sali de imprumut ca sa sustina concerte sau conferinte de presa si gasesc cu greu un computer de pe care sa faca proiectii de calitate in salile respective. Stiu ca ele nu se plang, dar daca tot avem ocazia o facem noi in locul lor. Pentru ca merita mai mult decat primesc. La urma urmei suntem o natie care nu s-a desteptat niciodata pentru ca asa i-a spus imnul national, dar cata vreme dam mai multe sanse culturii, dam si mai multe sanse IQ-ului carpato-danubiano-pontic. & Mai multe despre proiectele Heraldist găsiți aici.

Interviu cu Adrian și Semida (Heraldist & Wondermarks), despre pulsul Clujului la nivel cultural