#ClujLife Office Takeover la Alight.EE, companie de dezvoltare software și consultanță IT

Când începe viața? Atunci când ieșim de pe băncile liceului, a facultății, în prima noastră zi de lucru? E greu de indicat exact și, cu siguranță, e diferit la fiecare dintre noi. Ce e cert, însă, este că odată ce am intrat în piața muncii, parcursul nostru depinde doar de noi. Practic, dormim așa cum ne-am așternut în anii de dinainte și pe măsura efortului investit.

Alight.EE, o companie de software specializată pe Microsoft Technologies este cel mai bun exemplu (întâlnit de către noi) în acest sens. Mihai, cel care i-a pus bazele în Cluj, a trecut de la job de 8 ore într-o corporație la freelancing, iar acum gestionează o firmă cu 20 de angajați, ce se află în continuă creștere. Noi le-am făcut o vizită chiar de curând, într-o zi de marți, când toată lumea se adună la biroul din Zorilor. Au decis prin vot ca 2 zile pe săptămână să se vadă live și fac asta chiar la începutul săptămânii, ca să poată începe în forță. Ne-a plăcut la ei, și nu doar pentru că aveau dulciuri, ci pentru că am găsit acolo oameni muncitori și care pun suflet în ceea ce fac. Haideți să vă facem cunoștință cu câțiva dintre ei.

Alight.EE este parte a grupului Alight Consulting GmbH, companie de consultanță IT și proces care a fost înființată în septembrie 2012 de către cei doi directori administrativi, Dr. Ralf Kuhn și Dr. Habib Lejmi. Compania are sediul central în Ottobrunn. Accentul principal este proiectarea și dezvoltarea aplicațiilor software bazate pe tehnologiile Microsoft, în special Microsoft SharePoint și Office 365.

Mihai, CEO-ul Alight.EE, și-a dorit cu adevărat să facă programare în viață. A început să lucreze din timpul facultății într-o firmă unde a ”mânuit” partea de jos a tehnologiei, C++. După 6 ani petrecuți acolo a făcut o schimbare majoră: a trecut de la dezvoltarea de aplicații mobile, cu C++, la dezvoltare web, cu tehnologii Microsoft, în cadrul unei alte firme. Tot aici a început să cocheteze cu zona de people management și leadership.

Eu zic că atunci când am învățat programele web, Microsoft, am făcut un salt cuantic în carieră. Am mers mult în SUA la tot felul de conferințe și ignite-uri, am avut interacțiune cu Microsoft. A urmat o altă companie, unde eram Solution Architect, tot pe partea de Microsoft technologies. Și la un moment dat, cât lucram aici, am mers la o conferință de SharePoint în Barcelona. Acolo am cunoscut partenerii actuali Alight, din Germania. Reîntors în țară, am mers și am pus cartea lor de vizită pe masa managementului. Nu au fost interesați, nu i-au contactat. Am decis să o fac eu. Și așa a început colaborarea cu ei. Cu susținerile și încurajările soției mele, am luat proiectul ca freelancer, am făcut o echipă și am muncit nopți întregi la el, căci nu am demisionat de la locul de muncă de la momentul acela.

4 luni de zile, Mihai a făcut diferența dintre noapte și zi doar pentru că schimba proiectul pe care îl avea în față. Dar lucrurile s-au încheiat cu bine, iar dovadă a stat tocmai propunerea celor din Germania de a deschide o locație Alight.EE în Cluj, sub conducerea lui.

Le-am zis că nu e atât de simplu, nu vreau să lucrez dintr-un beci. Și nu pot să fac o echipă performantă fără să le ofer ceva… Au zis că așteaptă, iar când sunt pregătit, începem. Între timp, am schimbat joburile și lucram ca Delivery Manager. Colaborarea cu Alight ca freelancer a continuat din 2015 până în 2018, când au început să vină tot mai multe proiecte. Atunci am zis că nu mai pot să lucrez 8h pentru o corporație, să fiu și freelancer. Am decis să deschid firma. Practic, Alight este în România din 2015, pentru că nu am lucrat singur, am lucrat mereu cu o echipă în spate, doar că nu a fost firma efectiv înregistrată. Și asta a fost trecerea spre antreprenoriat.

Cei 3 ani în care a fost freelancer și a mers și la birou câte 8 ore pe zi n-au fost ușori. A fost o perioadă complicată, dar viziunea, dorința și faptul că făcea ce îi plăcea i-au dat putere. Acum, uitându-se în spate, are un singur lucru de spus:

Aș fi făcut-o mai repede! Niciodată nu mi-au plăcut chestiunile repetitive și mereu am încercat să automatizez lucrurile. În Alight.EE am început să creăm soft-uri care ajută intern companiile și implicit, oamenii, să facă lucrurile mai bine și mai repede. Am zis că asta e viziunea mea, menirea mea. Analizând, mi-am dat seama că dorința mea în viață e să fac un soft care o să ajute absolut toate companiile din univers să-și optimizeze munca. Cum o să fac asta? Nu știu. Dar acesta e răspunsul la întrebarea de ce am pus firma aceasta pe picioare și ce misiune avem. O să facem un lucru fără de care nu o să poată exista omenirea asta, care o să ofere timp oamenilor, dar și satisfacția de a lucra.

Nu au o limitare la tipul de industrie sau tip de business pe care se axează. Adevărul este că în orice domeniu e nevoie de o automatizare a proceselor, iar România chiar este o piață cu potențial în această zonă. Până acum ei au lucrat cu automotive, aviație, banking, farmaceutice, dar important e să găsească nevoia și să ofere soluția cea mai bună, nu domeniul în care ajută. Firma a crescut destul de liniar până anul acesta. În 2019 erau în jur de 9 oameni. 2020 a fost un an greu, au fost aproape de a da oamenii afară, de a tăia salarii. Au reușit și au trecut cu bine peste acel impas până la urmă, toată lumea a avut de lucru, nu au stat degeaba. Anul acesta au început să crească exponențial. Față de anul trecut au mărit de 3 ori cifra de afaceri, iar toți banii au fost investiți în echipă.

Căutăm oameni pasionați. Pentru mine, unul dintre factorii cei mai importanți e proactivitatea. Dacă vii și aștepți să ți se dea mură în gură, nu-i bine. Trebuie să fii proactiv, să vedem că-ți pasă. Nu ai cum să ai o pasiune în tine și să nu fii activ, n-ai cum. Nu ne interesează să fii guru, pentru că știm că dacă ai dorință și pasiune, vei putea să faci. Încercăm să evităm pe cât posibil să luăm programatori care n-au studii tehnice. Am văzut pe parcursul timpului că asta este o problemă. Și e normal să fie așa, pentru că și atunci când construiești o casă, dacă n-ai fundația bine pusă, se dărâmă. La fel e și aici.

Iar un exemplu excelent de pasiune pe două picioare este Ștefan, care a știut de mic, de pe vremea când se juca cu piese Lego, că va fi programator într-o zi. A urmat cursurile Facultății de Informatică din Cluj, a făcut un internship și apoi a început să lucreze ca Developer. De aproape 3 ani s-a alăturat celor de la Alight.EE, fiind a cincea persoană angajată, iar astăzi, la 26 de ani ai săi, are și rolul de Team Lead în cadrul firmei. A văzut aici multe oportunități de a avansa, de a-și testa abilitățile și mărturisește că a evoluat mult în ultimii ani datorită provocărilor existente.

Am început la o corporație cu peste 500 de angajați. Proiectul pe care lucram era foarte interesant și avea o echipă mare, de 30 de oameni. Deși mi se explica foarte bine, eu simțeam că nu mi se dădea de lucru, iar ce mi se dădea era simplu de făcut. Atunci mi-am dat seama că trebuie să fiu într-o firmă mică, că am nevoie de provocări. Îmi place să învăț practic, iar eu asta căutam. Nu am fost genul care să învețe din cărți. Am venit în Alight.EE ca Mid-Level Developer și am fost alocat pe proiectul cel mai mare la acel moment. Încet, am început să am tot mai multe responsabilități, iar la un moment dat chiar duceam tot proiectul. Lucrul acesta m-a ajutat enorm din punct de vedere tehnic, dar mai puțin pe partea de people management. Așa am decis să mă implic și în partea de internship-uri.

Chiar dacă Ștefan scrie și cod, fiind alocat în prezent pe două proiecte, atunci când are în derulare un internship, acesta este prioritatea lui principală. Apar întrebări, nelămuriri, iar dacă el nu este prezent, internii rămân blocați în așteptarea lui. E drept, s-a întâmplat să stea ore suplimentare ca să lucreze pe proiecte, dar e mai liniștit și mai împăcat cu el însuși dacă știe că i-a arătat internului ce trebuie, că l-a învățat. Și el a primit mult ajutor de la seniori pe parcursul timpului și își dorește să dea înapoi efortul și atenția pe care alții le-au investit în el. În orice caz, managementul timpului său nu este singura provocare…

La începutul fiecărui internship trebuie să-mi dau seama de unde ar trebui să încep și ce goluri tehnice ar trebui să umplu. Ce au învățat la facultate, ce nu au învățat, ce le-a plăcut, ce nu le-a plăcut, dacă sunt obișnuiți să învețe și singuri sau nu. Mă lupt și cu reflexele create de sistemul de învățământ din România. Nu spun când nu știu, îmi zic că au înțeles și când trebuie să facă ceva practic, nu reușesc. E o provocare și pentru ei, dar și pentru mine, pentru că trebuie să-mi dau seama dacă și când se întâmplă asta – să spună că au priceput, deși nu au făcut-o. Trebuie să-i fac să înțeleagă că nu sunt aici să-i cert, ci să le ofer oportunitatea de a învăța și să-i ghidez. După ce-mi dau seama de ce au nevoie, încep și trec prin cursuri. Trec pas cu pas și cu răbdare. Dacă le oferi oamenilor răbdare, înțelegere și, evident, resursele necesare, ei cam știu ce să facă.

Inițial, Ștefan a simțit că și-ar dori ca focusul lui să fie de natură tehnică, să meargă pe drumul de Software Architect. Pe parcurs, însă, și-a dat seama că-i place destul de mult să ajute oamenii să învețe, să-i vadă cum cresc. Din punctul lui de vedere, nu poți să rămâi tehnic toată viața. Poți face asta până la o anumită vârstă, dar apoi trebuie să te retragi și să lași tinerii cu un creier mai odihnit, mai plin de energie, mai ales că vorbim de un domeniu în care lucrurile se schimbă cu o viteză destul de mare. Momentan vrea să continuie pe drumul acesta și să-și dezvolte mai mult capacitatea de a conduce. Nu doar interni, ci și developeri, Mid level și Seniori cândva.

Asta mă ține aici. Pot să cresc și m-am bucurat să văd că au încredere în mine, nu a trebuit să aștept luni de zile ca să mi se dea o echipă. Firma e mică, dar oportunitățile de dezvoltare sunt mari. Aici poți ajunge pe o poziție înaltă ierarhic mai repede decât în alte locuri. În plus, faptul că avem zile libere necontorizate, pentru mine a fost un factor care m-a relaxat pe parcursul anilor foarte tare. Și ca în orice altă firmă mică, e ușor să vorbești cu oricine, indiferent de poziția lui. Toată lumea e deschisă și nu avem multe proceduri greoaie.

Zile libere necontorizate? Wait a minute… What kind of sorcery is this? Și cine e mai potrivită să ne dea detalii despre acest lucru, dacă nu Simona, cea care are grijă ca totul să meargă ca pe roate în Alight.EE, oamenii să fie mulțumiți de locul de muncă și colegii lor, mediul de lucru să fie plăcut și confortabil, și chiar cei care se alătură echipei să fie niște persoane grozave? Împărțindu-și atribuțiile între rolul de Chief Financial Officer și HR, ea este ca o mamă pentru toți cei de aici, fiind o femeie extraordinar de atentă la nevoile celor din jurul ei și siguranța lor, corectă și implicată, iubitoare de ordine și disciplină.

Încercăm să nu punem presiune pe oameni, să nu se simtă frustrați. Îi încurajez la fiecare ședință să spună dacă au o problemă: cu mine, cu un coleg, cu oricine. Să spună ce-i deranjează, ce nu le convine. Dacă nu le place scaunul, să-mi spună, că-l schimb. Sunt chestiuni absolut banale și care pot fi rezolvate cu ușurință. Încerc să discut cu fiecare în parte, o dată sau chiar de două ori pe lună, și să-i întreb ce le place, ce nu, ce putem schimba. Tot în această idee, de a le îndepărta cât mai mult din grijile lor, la noi zilele de concediu sunt nelimitate, cu aprobare prealabilă. Prefer să nu stea să se lamenteze că au 20 de zile și nu știu cum să și le se împartă. Dacă vor un concediu de trei săptămâni undeva, să meargă liniștiți. Să se odihnească, să vină cu forțe proaspete. Dacă sunt obosiți, să-și ia două zile, să meargă la munte și apoi să vină înapoi odihniți. Dacă noi suntem okay cu ei, și ei vor fi okay cu noi. Ori de câte ori s-au învoit, n-am zis niciodată nu. După ce au revenit, recuperat și ce au avut, au făcut și în plus. Sunt convinsă că acesta-i motivul, că am fost corecți și buni față de ei.

Pentru că a învățat pe propria piele cât de important este să fii mulțumit de jobul tău, să primești, nu doar să dai, să simți că aparții de un întreg, Simona încurajează și organizează tot felul de acțiuni menite să aducă echipa împreună: team-building-uri, evenimente în curte, sesiuni de knowledge-sharing. De asemenea, un alt lucru pe care îl practică sunt recompensele: dacă colegii scriu articole pe blog, dacă se stă peste program, dacă există victorii de orice fel. Crede că e important să-i susțină în dezvoltarea lor personală și profesională, motiv pentru care în birou au amenajat și o bibliotecă cu titluri diverse, le acoperă costurile de participare la diverse conferințe / training-uri de specializare, dacă aceștia doresc. În permanență se uită la ce se întâmplă pe piața muncii, ce beneficii oferă alte companii, și încearcă să le adapteze și pe ale lor. Multe din aceste informații și le ia și din interviurile cu posibil candidați. Și dacă tot am ajuns în zona de interviuri, haideți să vedem cum decurge unul la Alight.EE.

Încercăm să avem interviurile prietenești, nu le facem foarte punctuale. E o discuție, la urma urmei. Îi sunăm pe candidați și stabilim o întâlnire în cadrul căreia le povestesc despre firmă, îi întreb despre ei, ce hobby-uri au. Mai apoi, intrăm în partea tehnică. Facem doar un interviu și obiectivul nostru este să luăm doar oameni pasionați, exact cum zicea și Mihai. Nu trebuie să fie minunați la interviu, să știe tot, să facă tot, ci trebuie să văd că există potențial. La juniori le trimit o problemă, pe care nici nu mă aștept să o facă perfect. Mă aștept, însă, să fie curioși, să încerce să o facă. Mulți n-au reușit, dar voiam să-mi spună că măcar au citit-o, s-au străduit.

Pe lângă rolul dublu pe care îl are în companie, Simona este și mama unei fetițe de 3 ani și femeia minunată de la care Mihai a primit în permanență ajutor și susținere, soția lui. Iar explicația pe care ne-a dat-o a fost pe cât de simplă și naturală, pe atât de emoționantă.

Îmi doream mult să facă ceva, să știe lumea de el, să știe că a creat un lucru. Știam că e bun și că poate, de aceea l-am încurajat. Nu era convins, așa că i-am spus și că îl ajut dacă trebuie, să îmi arate și învăț repede ce-i de făcut. Eu am terminat profil de matematică-informatică în liceu, am o bază oarecum în această direcție, dar nu știam care e dimensiunea proiectului. A fost de acord. Acum, după acești ani, simt că facem ceva ce-o să rămână. Și nu am cum să nu fiu mândră de el.

Mergem mai departe și facem cunoștință cu Ana, un exemplu diferit de pasiune, prin perseverența și ambiția de care dă dovadă. Are 24 de ani și a absolvit cursurile Facultății de Științe Economice și Gestiunea Afacerilor, specializarea Informatică Economică. A terminat liceul neștiind ce vrea să facă mai departe, iar atracția către programare a venit spontan. A știut că nu îi va fi ușor să devină programator, dar a muncit și s-a ambiționat să ajungă în rândul celora care fuseseră mai deciși decât ea și începuseră studiul în această direcție din liceu. Astăzi este Full-Stack Developer, Back-End și Front-End în echipa Alight.EE.

A fost greu să intru în domeniu. M-am simțit de multe ori dezavantajată de faptul că am ales această specializare. Cel mai relevant exemplu în acest sens este că se organizau târguri de carieră la noi în facultate și aveam impresia că recruiterii erau acolo pentru noi, când, de fapt, doreau să-i abordeze pe cei de la Matematică-Informatică, care își țineau seminarii la noi în facultate.

Tânără a făcut două internship-uri înainte să vină la Alight.EE. Primul a fost pe testare manuală, un ramp-up ca să intre în domeniu, să vadă ce se întâmplă mai exact, pentru că nu avea nicio idee. La al doilea internship abia a început să scrie cod, deci să lucreze ca programator. În acel moment, interesul ei era să descopere mediul, să vadă cum se poate pregăti de viața de după licență, să câștige experiență, nu să se angajeze. Al treilea ei internship a fost și cel norocos, la Alight, unde a decis să continue.

Tocmai terminasem facultatea, îmi căutam activ un internship, mergeam la interviuri. Am dat peste un anunț sponsorizat de la Alight.EE, am aplicat, iar în decembrie împlinesc 2 ani de când sunt aici. Consider că cel mai important lucru în acest domeniu e să ai un mentor. Ai nevoie ca cineva să te supravegheze, să te îndrume, să te ajute mereu când ești împotmolit. Exact asta am găsit eu aici. În plus, faptul că munca nu e repetitivă, proiectele nu durează ani de zile, schimbi mereu tehnologia cu care lucrezi și avem tot felul de activități interne și evenimente care ne țin uniți, mă fac să vin cu drag la muncă.

Ana se uită cu mândrie în spate, realizând cât de mult a evoluat. Recunoaște că la început avea mare nevoie de ajutor și (aproape) la orice făcea avea cel puțin 10 întrebări pentru mentori. Acum își duce singură la capăt sarcinile și întreabă rar. E un progres, fără dubiu, dar mare parte din merit este și al ei, chiar dacă nu o spune. Ne-am dat seama din primele minute ale discuției cu ea că este o fată silitoare, muncitoare și ambițioasă. Și chiar dacă începuturile ei în Alight.EE nu au fost departe de începuturile pandemiei, s-a integrat bine și are doar cuvinte frumoase despre colegii ei.

Colegii mei sunt oameni foarte inteligenți. Mereu sunt subiecte de dezbătut și noi lucruri de aflat. Suntem și de vârste apropiate, toți programatorii au sub 30 de ani, și cred că lucrul acesta ajută. Suntem un colectiv tânăr și axat pe tineri pentru că majoritatea colegilor sunt veniți din internship-uri. Generația mea a fost prima de internship în firmă. Am fost eu și Bogdan. Apoi, a mai fost organizat un internship de 3 persoane, care au rămas, iar acum avem alți 2 interni.

Țelul Anei în carieră este să se descurce atât de bine încât să poată ducă singură un proiect, fără să aibă nevoie de un lider, tehnic.

Asta presupune să știi să comunici cu clientul, să-i înțelegi cerințele, să știi să-i explici de ce unele lucruri sunt posibile, de ce unele nu sunt… Mai apoi, să știi să-i explici proceduri tehnice, căci nu toți clienții au tangențe cu programarea. Trebuie să traduci din limbajul de programator ce spui, astfel încât să poată fi înțeles de oricine ce se întâmplă, de ce durează mai mult, ce nu se poate, de ce trebuie o alternativă. Următorul pas e alegerea tehnologiilor. Trebuie să le alegi pe cele mai potrivite astfel încât să creezi un produs bun. Apoi vine eficiența cu care scrii codul. Dacă site-ul clientului se încarcă într-un minut, va avea mari pierderi. Trebuie să faci să meargă totul repede și bine.

Aspirații asemănătoare are și Marian, care tocmai a terminat un internship în cadrul Alight.EE. Acum lucrează aici part-time, întrucât este student în an terminal și dorește să-și finalizeze și studiile. A ajuns la concluzia pe care o trag majoritatea celor aflați în domeniu și care intră în câmpul muncii – la facultate se face mai multă teorie, dar nu prea ai tangență practică cu ceea ce înveți și e mai solicitant din prisma aceasta, iar la locul de muncă se întâmplă fix pe dos. Și atunci apare întrebarea – unde mergi când nu știi?

De asta avem Internet. Cel puțin în meseria aceasta, skill-ul de a ști să cauți e deosebit de important. Nimeni nu vine aici învățat sau cunoscându-le pe toate. Dar dacă întâmpini o problemă, trebuie să fii conștient că cineva, probabil, deja a avut-o înaintea ta. Și acea problemă s-a postat pe un site și poți să găsești acolo o soluție. Dacă nu, ai încă vreo 10 link-uri unde poți căuta. În mod sigur găsești cel puțin o idee, o alternativă la problema respectivă.

În anul II, în contextul în care facultatea tocmai se mutase în online, Marian împreună cu mai mulți prieteni de-ai lui stăteau pe platforma Discord și aplicau la internship-uri. Voiau să facă ceva pe timpul verii, în principal. El unul nu și-a setat drept obiectiv că trebuie să intre undeva anume, ci și-a dorit să vadă cum e experiența asta – să aplice, să meargă la un interviu, să iasă din zona de confort.

M-am gândit: dacă nu o să fiu acceptat în internship, eu voi ști mai bine decât alții cum e la un interviu, voi fi mai câștigat decât cineva care n-a aplicat. Dintre toate firmele la care mi-am depus candidatura, am avut interviu la două și am fost acceptat la una. A fost un proces lung și nu am avut speranța că o să vină și un răspuns pozitiv. Pur și simplu am continuat să aplic. După 3 luni de internship la Alight.EE, am primit oferta de a rămâne. M-am bucurat, nu aș fi vrut să plec de aici oricum.

Pe lângă asta, Marian a apreciat mult înțelegerea de care a dat dovadă managementul cu privire la felul în care vrea să-și organizeze programul. Le-a spus că va avea și facultate, anul III pentru el e mai greu, și-i va trebui mult timp să învețe. Așa au ajuns la varianta de part-time, de 20h pe săptămână. Orele acestea le poate grupa cum îi este convenabil astfel încât să nu neglijeze facultatea, să aibă restanțe și să trebuiască să reia toată materia la anul.

Oamenii de la Alight.EE sunt extrem de faini. Sunt deschiși și, după părerea mea, formăm un colectiv în adevăratul sens al cuvântului. Gândim ca un întreg. Avem un mod de lucru bine structurat și se lucrează bine, se scrie cod bun aici. E un loc unde poți crește și o firmă cu potențial. Mi se pare că firmele de genul acesta au avantajul aceasta comparativ cu firmele mari, care deja au ajuns la maturitate. Le pot oferi oamenilor ocazia să facă parte din povestea lor în drumul spre succes.

În prezent există 8 poziții deschise în echipa Alight.EE. Iar dacă lucrurile merg bine pentru ei, la anul va trebui să angajeze vreo 80 de oameni. Dacă nici acesta nu-i succes, atunci nu știm ce ar putea fi. Noi zicem că merită să stați cu ochii pe ei și urechile ciulite, căci credem că vom auzi tot mai des de acum încolo numele lor. Și dacă v-am stârnit curiozitatea, nu vă sfiiți, îndrăzniți și aplicați.

P.S.: O puteți face simplu și rapid pe adresa de email [email protected].