5 zile, 5 întrebări, 5 povești. Continuăm seria #FollowMe în care timp de o săptămână, contul nostru de Instagram este preluat de un Instagrammer… din Cluj. Le-am analizat preferințele și obiceiurile fotografie, am venit cu câteva întrebări, iar ei cu pozele și răspunsurile.
Prima săptămână din luna august am petrecut-o în compania Teodorei – și am avut ocazia să admirăm orașul prin ochii și aparatul ei de fotografiat.
Deși trăiește în Cluj-Napoca, s-a născut în Sibiu – oraș pe care, și acum, îl iubește la fel de mult ca atunci când a trăit în el. Și totuși, atunci când a vizitat Clujul pentru prima dată, s-a îndrăgostit de acesta. Noi credem că acest lucru se datorează și faptului că orașul îi oferă niște cadre tare frumoase de surprins.
Mai ales având în vedere că, după cum spune ea, “she won’t do anything without her coffee, or her camera.” De fapt, Teodora găsește frumusețea la fiecare pas și acest lucru se vede cu precădere în fotografiile sale. Iar pe parcursul săptămânii trecute, tot ceea ce i-a atras atenția a fost transpus pe contul nostru de Instagram.
Cu această ocazie am aflat multe despre ea – de la care este prima clădire de care s-a îndrăgostit atunci când a ajuns pentru prima oară în Cluj până la locul pe care îl ocupă oamenii în fotografiile sale. Și ne-a impresionat tare plăcut.
So, go on and meet Teodora.
Care este prima clădire de care te-ai îndrăgostit atunci când ai ajuns pentru prima oară în Cluj? Și care este povestea ta și… a ei?
Pentru prima oară am fost în Cluj în jurul anilor 2000. . . Părinții m-au adus să vedem Grădina Botanică “Alexandru Borza.” Atunci mi-am propus să mă mut în Cluj-Napoca într-o zi. Veneam dintr-un oraș medieval – Sibiu. Așa că, mi-a fost atrasă automat privirea de o clădire înaltă, cu diverse statui și turnulețe. Este vorba despre clădirea Teatrului și Operei Naționale din Cluj-Napoca. Despre aceasta am aflat mai târziu că o fost construită în stilul neobaroc la începutul secolului XX, dar și că a fost gazdă pentru sute de concerte și piese de teatru diferite de-a lungul celor peste 100 de ani de activitate. Și n-am putut să nu observ faptul că poziționarea ei și elementele sale distinctive îți dau frâu liber imaginației.
Ce-ar fi dacă ai surprinde o reflexie într-un loc al Clujului în care evadezi atunci când simți nevoia să îți reîncarci bateriile?
Pentru a-mi reîncarcă bateriile, simt nevoia să mă aflu undeva lângă apă, iar Clujul oferă o varietate de lacuri mai izolate unde poți lua o gură de aer proaspăt, fără să ieși din oraș. Personal îmi place să testez diverse setări ale camerei, compoziții și reflexii în liniște în jurul Lacului 3, din spatele Iulius Mall. De la rățuște la blocuri, plante și diferiți bușteni, mă pot ascunde sub sălcii, fără să fiu deranjată de mașini sau oameni – doar pescarii și cu mine. După o jumătate de oră cu aparatul foto pe Lacul 3 pot pleca liniștită spre casă atât cu bateriile reîncărcate, cât și cu material de postat pe rețelele sociale.
Care este elementul în mișcare pe care l-ai surprins astăzi într-un cadru? Prin ce ți-a atras atenția?
Astăzi am decis să mă plimb și să mă dezmorțesc puțin și cumva am uitat să îmi iau căștile cu mine. În liniștea perfectă din zona, au început să cânte rățuștele dinspre Lacul 3, iar eu am început să le “vânez.” Ceea ce mi-a atras atenția în primul rând a fost faptul că, la ora aceasta, ele sunt deja plecate pe Lacul Iulius în căutare de atenție și mâncare, evident. Presupun că oboseala zilei de vineri le-a ajuns și pe ele din urmă, așa că au deci să mai stea puțin departe de agitația de pe lacul vecin. O a două teorie este că mi-au văzut postarea de marți și au stat mai mult, sperând să aibă ocazia să pozeze și pentu mine. Va las pe voi să decideți care este varianta mai plauzibilă.
Ce loc ocupă oamenii în pozele făcute de tine?
Când prezinți o fotografie, tu nu transmiți doar culori și contraste, ci și un mesaj, o emoție, similar cum transmite și un scriitor diverse stări de spirit prin cuvintele folosite. Când vine vorba de cadrele mele, oamenii sunt elementul de care mă folosesc pentru a-mi intriga audiența, încerc să o fac să se pună puțin pe gânduri, să-și pună întrebări legate de diversele ipostaze în care cuprind oamenii înconjurați de superbele clădiri ale orașului. Pentru mine, oamenii nu sunt aproape niciodată subiectul fotografiei, ci doar componente ale orașului pe care îl capturez. Aceștia dau un plus de dinamism compoziției, uneori chiar și o emoție, alteori sunt doar o uneltă prin care încerc să atrag atenția asupra situației în care ne aflăm.
Obișnuiești să fotografiezi Clujul în diferite momente ale zilei. Dar care este momentul tău favorit din zi pentru a fotografia orașul? De ce?
Indiferent de perioada anului, Clujul arată cel mai bine dimineața. Când soarele nu este foarte sus, iar umbrele create de clădiri și elemente în mișcare – precum oameni și vehicule – completează compoziția garantat. Dacă vrei să capturezi dinamismul orașului la potențialul său maxim, scoți camera în timpul săptămânii la ora de vârf. Dacă vrei să ai orașul gol și să te concentrezi pe arhitectură, diminețile de weekend îți sunt perfecte pentru acest lucru. Dar doar dimineața poți profită de lumina caldă, de acel high-contrast natural pe care toată lumea îl iubește. În plus, în timpul verilor caniculare, diminețile îți oferă acel moment răgaz și de răcoare de care avem cu toții nevoie. Cine se trezește de dimineață, editează mai puțin! 😊 P.S. BONUS: dacă vrei să faci un selfie cu @TIFFROMANIA, doar dimineața o să îl prinzil 100% liber.
Mulțumim, Teo, pentru că ai acceptat provocarea noastră și ne-ai plimbat cu tine prin oraș în ultima săptămână.
A fost plăcut să vedem Clujul prin aparatul tău de fotografiat. Suntem nerăbdători să vedem ce locuri, lucruri și oameni din Cluj îți mai atrag atenția îndeajuns încât să-i fotografiezi și să-i postezi pe contul tău de Instagram.
Now, who’s next?